La inceputul anului va propuneam cateva obiective importante pentru acest an si v-am impartasit primele trei obiective pe care eu le-am ales din acea lista.
Unul dintre acele obiective a fost sa ies din zona mea de confort, iar acum este prima ocazie publica in care pot sa fac acest lucru.
Cu bucurie si emotie va impartasesc faptul ca pentru prima data am decis sa particip la o competitie sportiva.
Crosul Divelor, prima competitie sportiva la care ma inscriu este si foarte apropiata de sufletul meu pentru ca este o competitie desfasurata in scop caritabil. Prin intermediul acestui eveniment am ocazia sa contribui la imbunatatirea conditiilor de viata a persoanelor care se confrunta cu probleme renale. Posibilitatea de a face voluntariat a fost intotdeauna importanta pentru mine si este un element care ma ghideaza in viata.
Sigur e mult spus o competitie, dar pentru mine ea reprezinta si acest lucru. Este in primul rand o competitie cu mine insami. Ma provoc sa practic alergarea alaturi de alte 599 de persoane, in contextul in care eu pana acum am alergat doar singura. Ma provoc ca, in cadrul acestui eveniment, sa alerg suficient de repede incat sa ma incadrez in timpul pe care mi l-am propus. Participarea la acest eveniment este pentru mine o provocare mult mai mare din punct de vedere psihic, decat din punct de vedere fizic.
Uneori cu pauze mai lungi, alteori cu pauze mai scurte, alergarea a ocupat intotdeauna un loc special in sufletul meu. Cea mai lunga perioada de pauza a fost de cativa ani la rand, pauza care a luat sfarsit la mijlocul anului 2017 cand alergarea si-a regasit locul in viata mea, iar de atunci inca nu m-am oprit.
Anul 2018 a inceput cu cateva schimbari pentru mine printre care si dorinta de a participa la o competitie de alergare. Uneori oricat de mult ti-ar placea o anumita activitate pot interveni momente in care iti este greu sa iti pastrezi motivatia pentru a o continua. Acesta este un moment in care, in functie de ceea ce alegi sa faci in continuare vei reusit sa transformi aceasta activitate in una pe care o vei practica poate o viata intreaga sau o vei transforma intr-o activitate trecatoare.
Dupa cateva luni de cand alergam deja in mod constant a inceput sa intervina o oarecare plictiseala, iar acesta a fost momentul in care am devenit mai alerta la informatiile legate de posibile competitii de alergare. Stiam de mult ca in Cluj se organizeaza multe astfel de evenimente, dar nu m-am gandit pana acum niciodata ca ele ar putea sa fie o optiune pentru mine. Astfel, avand acum disponibilitatea si fiind din ce in ce mai atenta la informatiile care veneau in jurul meu in legatura cu participarea la diferite crosuri si maratoane am decis ca ar fi momentul sa ma inscriu si eu. Iar devreme ce sunt si eu o diva, la fel ca si toate celelalte femei de pe planeta :), am considerat Crosul Divelor ca cea mai buna varianta de “debut”.
Momentul inscrierii a fost momentul in care mi-am stabilit un obiectiv foarte clar in ceea ce priveste alergarea si, chiar daca pana atunci aveam un program de alergare, din acel moment el a devenit un program mult mai structurat si am inceput sa ma gandesc la el ca si la un antrenament si nu a mai fost doar o simpla alergare. Obiectivele principale pentru care practic alergarea si pentru care intotdeauna o voi practica sunt placerea de a alerga si dorinta de a ma mentin in forma. Cu toate acestea, inscrierea la aceste competitii a reusit sa ma motiveze si mai mult sa pastrez alergarea in viata mea, iar participarea efectiva la ele sunt convinsa ca imi va consolida si mai mult motivatia si vointa.
Si totusi ma uit la vremea de afara, iar asta ma ingrijoreaza. Pana acum toate antrenamentele mele au fost in interior. Desi mi-am propus ca aceasta saptamana sa fie presarat de antrenamente in exterior, frigul m-a descurajat si am ales sa continui antrenamentele in interior. Perspectiva renuntarii la participarea ma ingrijoreaza, iar daca nu as reusi sa particip pentru ca vremea va fi nefavorabila sigur ca asta m-ar face sa ma simt foarte trista. Nu mi-as dorii ca asta sa se intample, dar daca totusi se va intampla ma voi bucura pentru atingerea marii majoritati a obiectivelor pe care mi le-am propus. Indiferent daca voi fi prezenta sambata sau nu am contribuit deja la cauza caritabila pe care mi-am propus sa o sprijin, am reusit sa imi depasesc momentul de plictiseala care ar fi putut duce la renuntarea mea la alergare, am reusit sa-mi fac un plan foarte bine structurat si am reusit sa-l urmez, am reusit sa imi imbunatatesc conditia fizica si sa-mi cresc calitatea vietii. Obiectivele ramase mi le voi atinge la urmatoarea competitie care va fi cea din aprilie, la care m-am inscris deja.
Le multumesc tuturor celor care au contribuit la cresterea motivatiei mele si celor care m-au sustinut in fiecare moment.
Pe toti va astept cu drag in Parcul Prof. dr. Iuliu Hatieganu” sambata, 3 Martie, la 10:30 sa ma incurajati si sa ma insotiti in calatoria mea de debut.
