Despre fericire și viața bine trăită

Psihologia are o ramură preocupată de obținerea fericirii autentice, ea se numește psihologie pozitivă. Conform evidențelor pe care le aduce, fericirea nu este doar absența emoțiilor negative, ci rezultatul unei vieți bine trăite.

Evoluția a favorizat dezvoltarea atât a trăsăturilor pozitive, cât și a celor negative. Depinde de noi ce comportamente alegem să includem în viața noastră. Dacă alegem cooperarea, moralitatea, altruismul și bunătatea sau alegem egoismul, minciuna, crima și hoția.

Conform lui Martin Seligman, psihologul fondator al psihologiei pozitive, sunt trei piloni care stau la baza psihologiei pozitive: emoțiile pozitive, calitățile și virtuțile, și raporturile sociale pozitive.

Fericirea autentica este posibilă dacă identificăm și cultivam principalele noastre calități, si le folosim în fiecare zi în relații, în dragoste, în muncă, în timpul liber, ori în relație cu copiii noștri. Fericirea autentică se obține prin identificarea și cultivarea punctelor forte personale, trăirea unei vieți semnificative, și echilibrarea emoțiilor pozitive, a angajamentului și a relațiilor.

Iată care a fi principiile fericirii autentice:

1. Identificarea și folosirea punctelor forte personale

Seligman sugerează că fericirea autentică provine din cunoașterea și utilizarea calităților și virtuților personale (cum ar fi curajul, creativitatea, bunătatea, onestitatea) în viața de zi cu zi. El a contribuit la dezvoltarea Chestionarului VIA (Values in Action), care ajută oamenii să își identifice punctele forte. Poți efectua gratuit evaluarea aici https://www.viacharacter.org/

2. Cele trei tipuri de viață fericită

Seligman descrie trei niveluri sau căi către fericire:

Viața plăcută (pleasant life): se bazează pe maximizarea emoțiilor pozitive (bucurie, recunoștință, confort). Vom avea o viață plăcută prin aprecierea micilor plăceri cotidiene și prin implicarea în acțiuni care ne crează plăcere. Dar această modalitatea de a ne trăi viața are un impact temporar asupra fericirii.

Viața bună (good life): presupune implicarea profundă (conceptul de flux) în activități care utilizează punctele forte personale. Este vorba despre trăirea momentului prezent și pierderea în activități care ne absorb complet.

Viața semnificativă (meaningful life): este nivelul cel mai profund, unde fericirea vine din contribuția la ceva mai mare decât sinele (familie, comunitate, scopuri înalte).

3. Modelul PERMA pentru bunăstare

În dezvoltarea teoriei sale, Seligman a extins conceptul de fericire autentică în cartea „Flourish” (2011), propunând modelul PERMA, care include cinci elemente esențiale ale bunăstării:

Pozitive emotions (emoții pozitive): cultivarea emoțiilor pozitive precum recunoștința, speranța și iubirea.
Engagement (angajament) : găsirea activităților care ne captivează complet.
Relationships (relații) : construirea de relații pozitive și autentice.
Meaning (sens) : descoperirea unui scop mai mare în viață.
Accomplishment (realizare) : realizarea obiectivelor care ne oferă un sentiment de mândrie și progres.

4. Cultivarea recunoștinței și optimismului

Practici precum jurnalul recunoștinței (notarea zilnică a lucrurilor bune din viață) și concentrarea pe gândirea optimistă contribuie semnificativ la fericirea autentică.

5. Echilibrul între plăcere și sens

Seligman subliniază că o viață fericită necesită un echilibru între plăcerile imediate (emoții pozitive) și un scop pe termen lung (viața semnificativă). Așadar, fericirea autentică nu este doar despre a te simți bine, ci despre a trăi bine, prin cultivarea unui echilibru între plăcere, angajament și sens (a pleasant life, a good life and a meaningful life).

În articolele viitoare voi detalia fiecare componentă și iți voi oferi mai multe soluții practice.

Bibliografie:
Martin E. P. Seligman (2002) – Authentic Happiness. Humanitas, București.
Martin E. P. Seligman (2011) – Flourish.