Acasa > Povesti > Radacini

Tata, ceva nu e in regula, am aceasta senzatie. Mi-ai spus: radacinile tale sunt aici, sapa. Si uite ca sap, sap si nu gasesc nimic. Sap de un an de zile, sap de doi ani de zile, sap de douazeci de ani. Si nu gasesc nimic. Vreau sa zic ca nu gasesc nimic special…Nu gasesc decat pamant. Poftim, numai pamant, pamant din abundenta, straturi si straturi de pamant de culori diferite…Toata viata mea am sapat ca sa-mi gasesc radacinile si n-am gasit nimic special, original, fantastic, surprinzator…Numai pamant. Sa nu-mi spui acum ca viata mea s-a scurs in tot acest timp, cat mi-am cautat eu radacinile…Da, este adevarat ca n-am avut timp sa traiesc, ca n-am avut timp sa stau de vorba cu oamenii din jurul meu, ca n-am avut timp sa ma plimb, sa observ natura, sa cunosc pe cineva mai indeaproape, sa iubesc, sa visez…Toata viata mi-am cautat radacinile si nimeni nu mi-a spus ca radacinile mele erau ascunse in nisip miscator…

Ia te uita, am gasit o bucatica de radacina! De radacina de-a mea. E mica, e minuscula, dar mie imi ajunge. Am sa o pun intr-un borcan si am sa ma uit zilnic la ea, o data dimineata si o data seara. E bine sa stii cine esti, de unde vii, sa ai un fragment din radacinile tale intr-un ghiveci sau intr-un borcan transparent, pe etajera. Si sa te privesti in radacinile tale ca intr-o oglinda.

Imediat ce am dureri, ma inchid in camera mea si contemplu bucatica de radacina care creste incet, extrem de incet in ghiveci (cu un milimetru pe an). Imediat ce am o indoiala, un dubiu, imediat ce sunt pus in fata unei situatii dificile, imediat ce sunt agresat de cineva, precum si de fiecare data cand nu sunt multumit de viata mea, contemplu ghiveciul care contine un fragment din radacinile mele. Uneori ma si rog la el. Ghiveciul asta a devenit divinitatea mea. Dumnezeul meu. Fragmentul asta de radacina este religia mea. Ma prostern in fata sa. Am inventat de altfel si niste reguli: cum sa divinizezi si sa celebrezi farama de radacina care creste cu viteza melcului in ghiveci. Tot ce fac este acum legat de ea, de farama, tot ce fac are un singur scop, sa o onorez.

Visniec M. (2012) – Cabaretul cuvintelor. Exercitii de muzicalitate pura pentru actorii debutanti. Cartea romaneasca, Bucuresti.

Lasa un comentariu